If I were really really ridiculously wealthy, I wouldn’t buy a mansion, just tiny apartments in every city I love.
Mara Wilson

joi, 2 decembrie 2010

.


n am mai tinut cont cate pahare mi au trecut prin mana,dar au fost multe pana mai ieri cand cica mi am revenit.ah aparente...cat m am saturat de ele.
dar nu vreau sa vorbesc despre ele,paharele, pentru ca sunt convinsa ca nici ele nu fac acelasi lucru.
2 lumini albastre-galbui,sau verzi,era o culoare frumoasa in orice caz, m au orbit intr o seara de decembrie cand am iesit sa mi plimb sufletul pe strazile aproape inzapezite,cautand cealalta viata.e o cealalta ....a carei vina ii apartine complet pentru existenta mea aici,probabil pentru a nu o mai repeta inca odata.dar directia e aceeasi,eu o vad,eu o aud,dar nu o astept inca.ea se grabeste ,fuge pe langa mine,eu ma feresc doar pentru a vedea cat timp am sa rezist.
ea rade de mine pentru ca nu crede ca pot transforma imposibilul in posibil.eu rad de ea pentru ca intotdeauna imi reuseste.
am sa te las sa faci parte din mine,pana cand imi voi aduce aminte exact ce am fost.doar atunci vei avea o sansa sa mi lasi nimic decat durere. dar mai e mult. nu?

Spatele ii era dezgolit, mainile suprapuse, parul risipit si zambetul inconstient.

Un comentariu:

Mihai spunea...

Nu foarte mult. E trimis deja un stol de păsări călătoare, care deja ar fi trebuit să fie prin țările calde, să-ți înlocuiască sticla de vodkă cu un ceai fierbinte.