If I were really really ridiculously wealthy, I wouldn’t buy a mansion, just tiny apartments in every city I love.
Mara Wilson

vineri, 22 octombrie 2010

.


Stau la etajul 6 si mi e frica de inaltimi. Mi e frica de mor. Dar m am obisnuit. Dupa 6-7 ani aproape. Si totusi vreau si eu macar odata in viata sa ma arunc de pe stanci (adica bungee jumping) si din avion(cu parasuta),sperand ca poate am sa ma vindec,eventual.nu singura,evident. Pentru ca daca am sa mor? Ipotetic vorbind. Oricum am sa mor de frica si de panica si ce mai vrei. Dar macar sa fie cineva acolo.
Revenind La etajul 6. De la acest etaj au avut privilegiu multi oameni sa ma vada,zic.cred. cel putin din blocul din fata. Tocmai acum”spionez” pe cineva si nu,nu cu binoclul caci inca vederea mi e buna. E drept ca nu pot vedea decat un bec chior si o persoana cu spatele care se leagana de parca ar fi beat.parca. ma intreb oare cati oameni mi au vazut “perfomantele” in dans[pt ca da am prostul obicei sa dansez in fata geamului,mai pe seara],cand ma strambam si imi faceam poze,cand eventual ma dezbracam. Desi tot timpul evit sa fiu in postura asta langa geam.
Nenea a plecat,becul chior s a stins si alte intrebari imi apar in minte.


Dar tu o sa ma vezi oare la vreun geam?

2 comentarii:

Interzisa. spunea...

Pf, nu fii fricoasa....

Mihai spunea...

Atunci poftim răspuns de la nimeni.

probabil :).