If I were really really ridiculously wealthy, I wouldn’t buy a mansion, just tiny apartments in every city I love.
Mara Wilson

joi, 21 octombrie 2010

.


Dar cerul stia totul ,poate si mai mult.

Eu iubesc cerul. Si el ma iubeste. Mult mult. Dar azi ne am certat,defapt m a certat. Mi a spus ca m a vazut trista de multe zile,ca imi plimb ochii pe strazile goale si pustii cautandu ma,ca ma uit spre geam dar nu indraznesc sa ma apropii nici cu privirea,ca nu i mai vorbesc asa cum obisnuiam alte dati,ca toate cuvintele au amutit. Eu nu i am spus nimic. mi am ridicat privirea si am fixat o acolo.. pe o stea.si nu am mai plecat un timp.
.....
Am lasat privirea sa cada pe cele mai neimportante lucruri: o pata de lumina,o frunza cazuta pe banca..banca vesnica,pe soseaua calcata de atatea masini si trecatori.
Iar cerul mi a zis ...”intr o zi eu voi fi plin de stele,de stele pe care le visezi in fiecare noapte,pe care le porti neincetat in suflet,si atunci vei fi fericita”.
Eu nu l am crezut.

3 comentarii:

Trecatoare prin ploaie spunea...

Uau.Ti-am mai spus ma regasesc atat de mult in ceea ce scrii.
El vrea doar sa te vada fericita.Cerul ne ofera ne da mult ,tot ce are si tot ce vrea de la noi sunt franturi de zambete.Zambete din suflet drept multumiri pentru ceea ce el ne da.

Mihay spunea...

fermecător ai scris fragmentul ăsta.

Aylin spunea...

si cum am mai spus:">
superb:X