If I were really really ridiculously wealthy, I wouldn’t buy a mansion, just tiny apartments in every city I love.
Mara Wilson

joi, 8 iulie 2010

12.


uhm. era ora 12 fix. pe cer fix 12 stele erau pe strada fix 12 masini mergeau mai mai sa se ciocneasca intre ele. in paharul de apa minerala fix 12 bule erau. in lumina care se reflecta de afara fix 12 umbre se vedeau. ma ridic din pat si constat ca tot ce vedeam se inmultise de 12 ori. vedeam 12 perne 12 pahare 12 ceasuri iar eu una singura. de ce nu ma inmulteam si eu? sa fiu in 12 locuri deodata. si ce e cu acest 12? de ce 12 si nu 8 sau 4 sau 3 sau 90?.simteam brusc 12 maini care ma mangaiau. ma intorc dar nimic.dau sa ma misc de 12 ori cadeam si tot de atatea ori am ridicam. incerc si a 13 oara dar cad de data asta nu pe cele 12 perne. ci in gol.nu vedeam nimic. simteam un val de liniste asa ca nu prea aveam cum sa ma panichez. deodata ma lovesc de ceva, intunericul dispare si ma trezesc cu un nene dragut ce-i drept. nu apucasem sa scot nici cel mai mic sunet si imi zice atat. esti aici pentru ca ai 12 scopuri. in 12 secunde m-am trezit in pat cu soarele in ochi si cu 12 intrebari.

3 comentarii:

Mihai spunea...

hey, mersi. :).

Mihai spunea...

tu ai un blog foarte frumos.
și chiar dacă ai puține postări... mie îmi plac...
ar trebui să te lauzi :).

Georgiana xD spunea...

12.. cat de mult urasc numarul asta !
Dar postarea e foarte draguta .