“I should be carefully what I wish” good point,too bad I didn t follow it.
Cu nu puţin timp în urmă îmi doream o iarna liniştită care să mă amorţească până la ultima suflare. Eram prea obosită psihic încât nu vroiam să simt nimic.
Şi am ajuns să numai simt. God,if only i knew what i know today.
Daca ştiam că nimicul e mai fustrant decât orice sentiment care un om îl poate experimenta renunţam demult. Dar,mă aflu într un unviers unde pare mi se că lucrurile se întâmplă să devină bune numai ca să urmeze şi mai rele.
Nu,nu mă plâng pentru că , cum am mai zis i have no feelings.puţin pierdută. Puţin mai mult.nerăbdare şi timp prea mult ca să mă obişnuiesc cu ce am mai ajuns să fiu.
Mi am terminat a nu ştiu câtă lea serial parcă cu o tresărire. Mereu mi am dorit să mi treacă anii ca în filme.doar 2. să mi pună cineva o foaie pe ochi si voila în 2 secunde ai realizat 2 ani. Şi nu numai.dar să nu uit că viaţa bate filmul.nu invers.
Nu mi am plănuit venirea sau plecarea de pe blog.de altfel nu plănuiesc nimic. Că e un nou an,că e noua zi, că e alt minut din alte secunde nu pare să mi stârnească vreo emoţie de acest gen. Viitorul meu e la fel de alb ca zapada proaspăt aşezată pe drumul meu bătut de atâţia călători. Şi amorţit. Şi înfrigurat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu