If I were really really ridiculously wealthy, I wouldn’t buy a mansion, just tiny apartments in every city I love.
Mara Wilson

duminică, 4 decembrie 2011

It won t change a thing
















Iar am obiceiul de a mă împotmoli la început pentru că stau cam prost cu subtilitatea în ultima vreme. Şi nu vreau să aştern aiurea cuvinte prea pe înţelesul tuturor. That s not my style.
încă bântui pe blog (al meu) de atâta vreme cu sau fără motiv ,realizând că ah n am scăpat de nimic.
Se spune că încetezi din scris (pe blog) când începi sa ai o tentă de fericire. Aşa o numesc eu. Desigur exceptând persoanele care se apucă să scrie despre nu stiu ce fantezie sau wanna be ,în ideea ca toţi ar crede,şi la sfarşit ţeapă. În fine that s not the point.
Şi stând eu în pat (de vreo 2 zile dar în special azi) uitându ma la eat,pray, love pe hbo din pură coincindenţă mi am zis atât „ dar tu laura nu te ai săturat?” şi a urmat momentul de poker face. Pentru că ştiam şi mi repet până la refuz acelaşi cuvinte dar nu ştiam/ştiu de ce mai exact. Totul acesta a devenit prea vag pentru mine şi mă seacă.
Îmi aduc aminte că am trăit momente mai bune ca acum dar numai ştiu când şi de ce . am uitat ce nu trebuia uitat. Mi am luat panaloni scurţi si plover pe gât după o baie care cică ma relaxase din filozofiile mele şi mi am adus aminte cât de plăcută îmi era combinaţia asta de haine şi cât de mult timp a trecut.şi o să mai treacă.
End of story,însemnând că altceva n am mai reuşit să adun.

Niciun comentariu: