If I were really really ridiculously wealthy, I wouldn’t buy a mansion, just tiny apartments in every city I love.
Mara Wilson

duminică, 6 februarie 2011

un fel de doua feluri


- timpul.
cateodata trece prea repede.prea incet.deloc.
dar el nu exista.[ma hotarasem prea tarziu oricum,]


am alunecat usor de tot,cam undeva departe de aici si acolo am sa raman.
mi a trecut iarna,mi a trecut tot. si nici macar vara nu o mai vreau.

7 comentarii:

Aylin spunea...

uite cat de frumos:x
si cica eu sunt poeta:))))>:D<
pralina!

29decembrie spunea...

simplu in cuvinte,dar atat de complex in fapte; si eu simt nevoie de respingere, nu des, dar e apasatoare.

Mihay spunea...

eu-mi aștept vara.

Mihay spunea...

tu trebuia să fi la liceu :-L!

Un trup spunea...

Nenorocitul de timp nici macar nu trece, noi alegem sa trecem prin el. Zile, nopti, anotimpuri, am putea anula existenta lor prin ignoranta.

Ciocolatika spunea...

Dar ce vrei ?

Rosaline spunea...

ce e cu starea asta de negatie absoluta? Vino de unde ai coborat, doar tristetea si amagirea te-au alunecat acolo. Locul tau e mai sus.