.

Am tras un plans ca la carte.abia am reusit sa potolesc dunarea care a dat peste mine fara nici macar sa ma intrebe.Aceeasi tipica foarte,extraordinara poveste ca moare,ca pleaca ,ca absolvesc,ca se duce dupa ea si etc etc etc. bai si culmea e ca [aproape] tot timpul plang cand vad aceeasi treaba. dc? am ajuns sa mi pun intrebarea asta din secunda in milisecunda. deducand din comportamentul meu absolut aiurea care ma enerveaza ,raspunsul ar fi urmatorul: n am noroc in dragoste si sunt absoult sigura ca nu voi avea vreodata[si poti sa mi zici teorii peste teorii si citate si sa te dai destept ca sa ma convingi ca nu i asa ,ca eu tot nu o sa te cred] ceea ce genereaza o stare de depresie absolut enervanta plus cu un egoism n e m a i s i m t i t in nici o situatie pana acum si plus absolvirea care oricand are privilegiul sa mi treaca prin fata ochilor necontand cine si cum are acelasi efect. de bocit,mult si bine.pana imi revin cu forte relativ proaspete. acum urmeaza un alt dc? pai aici stiu sigur. da sigur ca o sa plang si la premiere si la banchet adica toata ziulica cat e lunga ,si ca o sa mi para rau ca vezi doamne ce mari estem si ce nu stiu ce am mai realizat. acum numai sunt afectata de situatie dar daca o sa ajung sa mai traiesc pana atunci am sa scriu o postare speciala despre acest subiect. Well pana atunci mai am inca 2 anisori care par atat de multi si ma rog in fiecare minut sa treaca mai repede pana ajunge vara si dupa ma trezesc acus majora si panicata ca a trecut prea repede timpul si ma vad picand bacul ceea ce nu o sa se intample sa speram.

That doesn t make much sense. i never said it did.